PPP Research Center

 Revista Română de Parteneriat Public-Privat

Nr. 13 / 2015

CUPRINS:

Perspective investiționale europene și de extindere a parteneriatului public-privat
de Ion Ghizdeanu, Prof. univ. dr., Președinte Comisia Națională de Prognoză, Cercetător științific, INCE, Academia Română

Înțelegerile anti-concurențiale în procedurile de achiziții publice: penalul ține în loc contravenționalul sau invers?
de Adriana Almășan, Conf. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, Avocat, Baroul București

Stabilirea duratei contractului de parteneriat publicprivat (I)
de Simona Gherghina, Conf. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din București 

Instrumentele prin care directiva în domeniul achizițiilor publice va facilita accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice
de Florentina Drăgan, Consilier de Soluționare a Contestațiilor în Domeniul Achizițiilor Publice, Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor 

Considerații despre procedura competitivă cu negociere
de Monica Amalia Rațiu, Conf. univ. dr., Facultatea de Drept Universitatea din Bucureşti

ASPECTE PRACTICE:

Modernizarea şi simplificarea colectării în domeniul TVA
de Daniel Anghel, Partener, Consultanță Fiscală, PwC România, Trezorier, Consiliul Investitorilor Străini

  

 ______________________________________________________________________________________



Perspective investiționale europene și de extindere a parteneriatului public-privat

Ion Ghizdeanu
Prof. univ. dr.
Președinte Comisia Națională de Prognoză
Cercetător științific, INCE, Academia Română
 
Rezumat:
 
Amplificarea activității investiționale, inclusiv sau mai ales prin parteneriate public-privat, depinde direct de procesul global sau regional de creștere economică. Revenirea economiei mondiale și cu atât mai mult a economiei europene multiplică disponibilitățile financiare pentru investiții. În același timp, accelerarea investițiilor este indispensabilă pentru orice revenire economică. Evoluțiile de după criză au arătat că Europa nu a găsit cheia ca acest „cerc vicios” să se transforme într-o „interacțiune” auto-generatoare de dezvoltare.

Macropoliticile europene și naționale de sprijin a comportamentelor investiționale și inclusiv a proiectelor în parteneriat public-privat sunt fie în faza de proiect, fie în prima etapă de implementare.

În acest context general, considerăm că estimările organismelor de specialitate cu privire la perspectivele investiționale precum și descrierea principalelor politici investiționale și de promovare a PPP-urilor pe care Uniunea Europeană le are în vedere pot reprezenta ancore importante pentru stimularea parteneriatelor public-privat din România.

Cuvinte cheie: evoluția și prognoza investițiilor, parteneriat public-privat, planul de investiții pentru Europa, programul Horizon 2020, proiecte de tip „Authority-pay PPP”.
 
... continuare

 ______________________________________________________________________________________


Înțelegerile anti-concurențiale în procedurile de achiziții publice: penalul ține în loc contravenționalul sau invers?

Adriana Almășan
Conf. univ. dr.
Facultatea de Drept, Universitatea din București
Avocat, Baroul București
 
Rezumat:
 
Dreptul penal contribuie, prin măsurile sancționatorii impuse în Legea concurenței nr. 21/1996 și prin infracțiunile specifice prevăzute în Codul Penal la implementarea concurenței corecte în piață. Alături de sancțiunile și remediile de natură contravențională și civilă, infracțiunile prevăzute în Codul Penal și în Legea concurenței sunt menite să descurajeze săvârșirea înțelegerilor anticoncurențiale. Studiul de față analizează măsura în care modificări legislative aduse în domeniul dreptului penal accentuează efectul disuasiv urmărit și consecințele practice ale reglementării infracțiunilor din domeniul dreptului concurenței prin acte normative distincte.

Cuvinte cheie: licitație trucată, amendă, pedeapsă privativă de libertate, înțelegere anticoncurențială, cauze de impunitate.
 
  
 ______________________________________________________________________________________

 
Stabilirea duratei contractului de parteneriat public-privat (I)
 

Simona Gherghina
Conf. univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din București

 
Rezumat:
 
Deși problema stabilirii duratei este comună tuturor contractelor publice care se încheie de regulă pe termen lung, incluzând aici pe lângă contractele de parteneriat public-privat și contractele de concesiune de bunuri, de lucrări sau de servicii publice, precum și contractele de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice, soluțiile legislative existente nu sunt unitare, oscilând între stabilirea unei durate maxime dar fără criterii de determinare a duratei în fiecare caz și stabilirea unor criterii generale, fără o limită maximă de timp.

În aceste condiții, practica a adoptat cele mai diverse soluții, tinzând de cele mai multe ori spre o stabilire a unei durate cât mai mari a contractului, neînsoțită de cele mai multe ori de justificarea riguroasă a modului de determinare a acesteia.

Acest studiu își propune analiza stabilirii duratei acestor tipuri de contracte publice prin clarificarea criteriilor de stabilire a duratei contractelor incluse în legislația specială și determinarea liniilor principale ale aplicării acestor criterii. Sunt analizate atât relațiile dintre prevederile legale aplicabile cât și măsura în care autoritățile publice pot stabili durata contractelor publice prin recursul aproape exclusiv la libertatea lor de voință, în limitele adesea vagi stabilite explicit de lege.

Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, durată, amortizarea investițiilor, concesiune, servicii publice.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 Instrumentele prin care directiva în domeniul achizițiilor publice va facilita accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice
    

„Europa este bună pentru IMM-uri,
iar IMM-urile sunt bune pentru Europa”

    

Florentina Drăgan
Consilier de Soluționare a Contestațiilor în Domeniul Achizițiilor Publice
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor

 
Rezumat:
 
Principiile care guvernează procedura de atribuire a unui contract de concesiune sau de parteneriat public-privat vor continua să fie relevante și pe parcursul executării contractului. Un efect al acestei aplicări continue va fi stabilirea unei limite pentru modificarea contractului. În condițiile în care prin durata lor relativ lungă contractele de concesiune și de parteneriat public-privat presupun adaptarea lor la circumstanțele schimbătoare ale cadrului în care sunt executate, cel puțin în vederea păstrării echilibrului economic inițial, modificarea contractului cu respectarea principiilor devine un element esențial al oricărui mecanism contractual de acest tip.

Reglementarea acestui aspect în noile directive face necesară stabilirea cadrului de reglementare căruia îi sunt supuse contractele de parteneriat public-privat. Având în vedere particularitățile legii române, aceste contracte vor fi supuse domeniului de aplicare al Directivei 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune.

Cuvinte cheie: concesiune, parteneriat public-privat, modificarea contractului, transparență, egalitate de tratament.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 Considerații despre procedura competitivă cu negociere
    

Monica Amalia Rațiu
Conf. univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din București

 
Rezumat:
 
Noile directive europene privind achizițiile publice au adus modificări semnificative atât în materia procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie, în general, cât și, în mod particular, în legătură cu sfera de aplicare și mecanismul procedurilor care implică posibilitatea derulării de negocieri între părți.

Argumente în sensul existenței unei necesități de a recurge și la negocieri în vederea atribuirii anumitor contracte de achiziție publică s-au regăsit în reglementările adoptate în dreptul Uniunii Europene încă de la debutul dezvoltării regimului juridic în cauză. Modalitatea de înțelegere și mecanismele de implementare a procedurilor care includ etapa negocierii de către statele membre nu au fost, însă, unitare de la un bun început, specificul sistemelor de drept naționale punând iniţial o puternica amprentă asupra opțiunilor concrete de reglementare.

Noua directivă clasică obligă statele membre să permită accesul autorităților contractante la utilizarea dialogului competitiv și a procedurii competitive cu negociere în condițiile în care în directiva clasică anterioară era prevăzută posibilitatea de a nu implementa în dreptul național dialogul competitiv, iar procedura de negociere cu publicarea unui anunț de participare avea un domeniu de incidență destul de redus. În plus, condițiile care permit în prezent recurgerea la cele două proceduri cu negociere sunt comune.

Noua tehnică de reglementare a procedurii competitive cu negociere și a dialogului competitiv determină abordări noi în sfera procedurilor de atribuire a contractelor publice și deschide noi arii de cercetare chemate să clarifice pentru început criteriile care justifică recurgerea la proceduri cu negociere în general și la procedura competitivă cu negociere în mod particular.

Cuvinte cheie: achiziție publică, negociere, procedură competitivă cu negociere, negociere cu publicarea unui anunț de participare, dialog competitiv, alegerea procedurii de selecție cu negociere.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 ASPECTE PRACTICE


 Poate modernizarea şi simplificarea colectării în domeniul TVA impacta parteneriatul public-privat?
    

Daniel Anghel
Partener, Consultanță Fiscală, PwC România
Trezorier, Consiliul Investitorilor Străini

 
Voluntar sau nu, asistăm cu toții în ultima vreme la o febră a inspecțiilor fiscale, la o mediatizare a acestora şi a rezultatelor lor, la un spectacol mediatic continuu.

Inspecțiile fiscale s-au derulat şi în trecut, însă rezultatele nu erau de departe la fel de spectaculoase ... Așadar, ce stă în spatele demersului ANAF? Care sunt obiectivele şi spre ce ne îndreptăm?

Acțiunea ANAF trebuie văzută şi analizată în contextul fiscal actual al României. Ministerul Finanțelor Publice promovează o listă de măsuri fiscale atractive, tentante pentru mediul de afaceri şi bine primite de publicul larg. Între aceste măsuri se regăsesc şi lărgirea ariei de produse asupra cărora se aplică cota redusă de TVA de 9% şi, în viitorul apropiat, reducerea cotei standard de TVA cu patru puncte procentuale.
 
 
 
 
 
 
______________________________________________________________________________________

PENTRU ACHIZIȚIONAREA REVISTEI VĂ RUGĂM SĂ NE CONTACTAȚI LA
NR. DE TEL.: +4 0721 44 65 35 SAU LA ADRESA DE EMAIL:
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
______________________________________________________________________________________