PPP Research Center

 Revista Română de Parteneriat Public-Privat

Nr. 16 / 2016

CUPRINS:

Conlucrarea autorității contractante cu potențiali ofertanți la realizarea documentației de atribuire a contractului -partea a II-a-
de Monica Amalia Rațiu, Conf. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din București

Obligaţiile părţilor în cadrul procedurii de soluționare a contestației pe cale administrativ jurisdicţională
de Dr. Florentina Drăgan

Este utilizarea eficientă a fondurilor publice un obiectiv principal al politicii de achiziții publice?
de Marilena Ene, Avocat, Baroul București 

Noul ca poveste veche: modificarea contractului de achiziție publică -partea a II a-
de Simona Gherghina, Conf. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din București

 ______________________________________________________________________________________

 

Conlucrarea autorității contractante cu potențiali ofertanți
la realizarea documentației de atribuire a contractului
-partea a II-a-

Monica Amalia Rațiu
Conf. univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din București

Distorsionarea concurenței cu ocazia conlucrării prealabile între autoritatea contractanta și potențiali ofertanți în vederea pregătirii procedurii de atribuire

Rezumat:

Existența unei practici constând într-o anumită conlucrare între autoritatea contractantă și potențiali ofertanți sau persoane care relaționează cu potențiali ofertanți în etapa de pregătire a procedurii de atribuire a unui contract de achiziție publică a fost constatată legislativ încă de la adoptarea Deciziei Consiliului 94/800/CE de aprobare a Acordului privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului. La art. VI (4) din Acord au fost prevăzute următoarele: „Entitățile nu vor solicita și nu vor accepta, de o manieră care ar putea avea ca efect împiedicarea concurenței, consultanță care să poată fi folosită în redactarea specificațiilor pentru o documentație de atribuire, de la o firmă care ar putea avea interese comerciale legate de procedura de atribuire”. Paragraful menționat a consacrat, astfel, recunoașterea unei reguli conform căreia este permisă solicitarea și primirea de consultanță, direct sau indirect, de către autoritatea contractantă de la potențiali ofertanți la redactarea documentației de atribuire numai în contextul în care o astfel de relaționare nu împiedică concurența.

Principiul a fost preluat trei ani mai târziu și în directivele privind achizițiile publice, alături de alte prevederi, în urma amendamentelor introduse de Directiva Parlamentului și a Consiliului 97/52/EC de modificare a directivelor 92/50/EEC, 93/36/EEC și 93/37/EEC privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică de servicii, produse și lucrări, care la punctul (10) din preambul a prevăzut următoarele: „Întrucât autoritățile contractante pot solicita sau primi consultanță care poate fi utilizată la redactarea specificațiilor pentru o procedură de atribuire, cu condiția ca o astfel de consultanță să nu aibă drept efect împiedicarea concurenței”.
Și generația actuală de directive, atât directiva clasică cât și directiva privind achizițiile publice sectoriale reglementează în detaliu posibilitățile de interacțiune între autoritatea contractantă și potențialii ofertanți la realizarea procedurii de atribuire, mecanisme juridice preluate ca atare de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.

La ora actuală, posibilitatea de relaționare prealabilă între o autoritate contractantă și un potențial ofertant (inclusiv persoane care au legătură cu un potențial ofertant) este, fără îndoială, recunoscută atât de legislație cât și de jurisprudență. Cu toate acestea, este important de observat linia subțire care demarchează o relaționare în limitele permise de lege de o conlucrare prealabilă care determină o afectare a concurenței și în legătură cu care fie nu se iau măsuri de remediere fie, după caz, nu se decide eliminarea din procedură a ofertantului avantajat, dacă luarea unor măsuri de remediere se dovedește imposibilă. În egală măsură este important de observat că simpla neadoptare a unor măsuri de neutralizare a unui avantaj al unui ofertant nu este sinonimă cu săvârșirea unor acte de corupție în lipsa elementelor suplimentare care circumstanțiază astfel de fapte cum ar fi obținerea de către reprezentanții autorității contractante de foloase, în diferite forme și la diverse momente, pentru favorizarea unui ofertant în detrimentul altora. Constatarea distorsionării concurenței prin conlucrare prealabilă va constitui, însă, în toate cazurile, motiv de anulare a procedurii de atribuire și/sau a contractului de achiziție publică, după caz.

Cuvinte cheie: achiziții publice, consultanță la întocmirea documentației de atribuire, distorsionarea concurenței, avantaj de facto inerent, informații relevante, măsuri de remediere, excludere din procedura de atribuire.

... continuare

 ______________________________________________________________________________________ 

 


Obligaţiile părţilor în cadrul procedurii de soluționare a contestației
pe cale administrativ jurisdicţională

Dr. Florentina Drăgan

„fundamentum autem est iustitiae fides,
id est dictorum conventorumque constantia et veritas”
 
Rezumat:

Contestatorul și autoritatea contractantă sunt „personajele" care declanșează și întrețin calea de atac administrativ jurisdicțională în cadrul unei proceduri de atribuire împotriva unor acte emise cu încălcarea prevederilor legislaţiei privind achiziţiile publice/sectoriale/ concesiunile, astfel prin stabilirea de către legiuitor a unor obligații în sarcina acestora în cadrul acestei proceduri de soluționare a contestațiilor s-a încercat asigurarea unei discipline procesuale.

Cuvinte cheie: achiziţii publice, contestator, autoritate contractantă, intervenient, obligații comune părților, obligații contestator, obligații autoritate contractantă, obligațiile intervenientului, cale administrativ jurisdicțională.
 
... continuare

 ______________________________________________________________________________________


Este utilizarea eficientă a fondurilor publice un obiectiv principal al
politicii de achiziții publice?

Dr. Marilena Ene
Avocat
Baroul București

Rezumat:
 
Utilizarea eficientă a fondurilor publice este un principiu al cărui transpunere în legislația achizițiilor publice a generat la nivelul doctrinei europene dezbateri interesante. Am considerat util pentru doctrina națională să declanșăm această discuție care poate conduce în final la cristalizarea unui punct de vedere util și entităților publice supuse controlului ulterior al Curții de Conturi. Este scris deja și în doctrina națională că autorităţile contractante nu pot avea ca obiectiv principal să achiziționeze cele mai ieftine bunuri, servicii sau lucrări ci să contribuie la realizarea de locuri de muncă şi la creşterea economică, astfel cum este prevăzut în reglementările unionale.

Din practica națională, s-a observat că achiziționarea celui mai ieftin bun, serviciu sau lucrare poate conduce la situații în care entitate publică trebuie să rezilieze contractul de achiziție publică sau să contracteze din nou pentru că nu sunt îndeplinite standardele de calitate. Este important de clarificat modul în care se îmbină aplicarea principiilor specifice achizițiilor publice cu principiul utilizării eficiente a fondurilor publice.

Articol deschide doar „cutia Pandorei" fără a epuiza subiectul care necesită o analiză atentă la nivelul legislației naționale corelată cu legislația unională.
 
Cuvinte cheie: entitate publică, fonduri publice, utilizare eficientă, economicitate, eficiență, eficacitate, achiziții publice.
 
  
 ______________________________________________________________________________________

 
Noul ca poveste veche: modificarea contractului de achiziție publică
-partea a II-a-

Simona Gherghina
Prof. univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din București

Rezumat:
 
Reglementarea prin Directiva 24/2014 a modificării contractului de achiziție publică transpune o bogată jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care își păstrează relevanța pentru interpretarea normelor, și realizează o structură complexă de principii și reguli, complexitate amplificată prin transpunerea în dreptul român însoțită de adăugarea unor reguli naționale specifice. Modificarea contractului de achiziție publică poate fi considerată una dintre cele mai complexe instituții juridice din dreptul european. În aceste condiții, analiza acestei structuri juridice și a implicațiilor sale practice este necesară în vederea determinării unor linii de interpretare capabile să ghideze și să ofere soluții.

Cuvinte cheie: achiziții publice, modificarea contractului, transparență, egalitate de tratament.
 
  

  
 
 
 
______________________________________________________________________________________

PENTRU ACHIZIȚIONAREA REVISTEI VĂ RUGĂM SĂ NE CONTACTAȚI LA
NR. DE TEL.: +4 0721 44 65 35 SAU LA ADRESA DE EMAIL:
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
______________________________________________________________________________________