PPP Research Center

 Revista Română de Parteneriat Public-Privat

Nr. 2 / 2012

CUPRINS:

Dialogul competitiv în legislația română privind parteneriatul public-privat: justificarea recurgerii la respectiva procedură de selecție
de Monica Amalia Rațiu, Lector univ. dr. Facultatea de Drept Universitatea din București

Parteneriatul Public-Privat în serviciile de utilităţi publice 
de Simona Gherghina, Asist. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

Contribuţia PPP-urilor la dezvoltarea economică - o abordare macroeconomică -
de Ion Ghizdeanu, Prof. univ. dr., Preşedinte Comisia Naţională de Prognoză, Cercetător științific, INCE, Academia Română 

Parteneriatele public-private şi reflectarea lor în datoria publică a României
de Vasile Iuga, Country Managing Partner, PricewaterhouseCoopers România

Îndrumar privind inițierea unui proiect de parteneriat public-privat în care consiliile locale au calitatea de partener public
Unitatea Centrală pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat (UCCPPP)

 

 ______________________________________________________________________________________



Dialogul competitiv în legislația română privind parteneriatul public-privat: justifi-carea recurgerii la respectiva procedură de selecție

Monica Amalia Rațiu
Lector univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din București

Rezumat:

Legislația română în materia parteneriatului public-privat consacra două proceduri de selecție a partenerului privat: procedura deschisă și dialogul competitiv. Având în vedere deficiențele de reglementare din forma inițială a legii române a parteneriatului public-privat nr. 178/2010, cu toate modificările aduse în vederea respectării principiilor europene în materia achizițiilor publice, în România se remarcă încă, la nivel de practică, rezerve în ceea ce privește recurgerea la dialog competitiv pentru selectarea partenerului privat cu care partenerul public urmează să constituie parteneriatul public-privat. Astfel, o incursiune în reglementarea, rolul și justificarea dialogului competitiv se poate dovedi de actualitate pentru doctrina și practica din România.

Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, proceduri de selecție, dialog competitiv, justificarea recurgerii de către partenerul public la procedura de selecție a dialogului competitiv.

... continuare

 ______________________________________________________________________________________


Parteneriatul Public-Privat în serviciile de utilităţi publice

   Simona Gherghina
Asist. univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din Bucureşti
 
Rezumat:
 
Lipsa de armonizare a Legii Parteneriatului Public-Privat cu prevederile legale referitoare la serviciile de utilităţi publice face necesară analiza posibilităţii utilizării structurii juridice a Parteneriatului Public-Privat pentru operarea şi realizarea de investiţii în cadrul acestui tip de servicii publice precum şi identificarea regimului juridic al unui astfel de parteneriat. Studiul explorează coordonatele pe care se poate construi o alternativă la delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice, în condiţiile unui regim juridic ce integrează o multitudine de reglementări.
 
Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, servicii de utilităţi publice, servicii publice, concesiune, delegare.
 
  
 ______________________________________________________________________________________

 
Contribuţia PPP-urilor la dezvoltarea eco-nomică - o abordare macroeconomică -
 
Ion Ghizdeanu
Prof. univ. dr. 
Preşedinte Comisia Naţională de Prognoză
Cercetător ştiinţific, INCE, Academia Română
 
Rezumat:

Deşi în momentul de față, în România, se poate aborda o astfel de temă  doar referindu-ne la timpul viitor, neexistând practic parteneriate publice-private în implementare cu impact semnificativ în economie pe noua legislație, apreciez că sublinierea importanţei acestui tip de proiect investiţional, fie şi numai prin metode economice şi pe baza experienţei internaţionale, este de natură a pune în evidenţă faptul că PPP–urile reprezintă pentru România a doua modalitate - ca importanţă şi contribuţie valorică – de a-şi asigura resursele investiţionale pentru o dezvoltare sustenabilă şi pe termen lung. Contribuţia PPP–urilor devine cu atât mai semnificativă cu cât criza actuală a făcut ca sursele private de capital să devină tot mai rare şi mai scumpe, iar fluxurile internaţionale nu mai au printre criteriile de direcţionare decât pe cele cu profit sigur pe termen lung. Sugestiv este, în acest sens, și faptul că investiţiile străine către piaţa românească s-au redus rapid (în numai 2 – 3 ani au scăzut  de la 9 miliarde euro la mai puţin de 2 miliarde euro).
 
Redresarea acestei situații și accederea către  nivele mai acceptabile care să permită economiei românești  să evolueze mai rapid decât celelalte state europene, reducându-şi astfel și decalajele de dezvoltare şi de nivel de trai, nu se poate face fără implementarea și extinderea parteneriatelor publice şi private. Parteneriatele Publice-Private prezintă, din punct de vedere macroeconomic, avantaje incomparabile cu implicaţiile bugetare ale unor eventuale garanţii de stat antrenate de unele dintre acestea, iar, pe de altă parte,  investiţiile atrase prin aceste parteneriate sunt echivalente din punct de vedere al contribuţiei la creşterea economică cu investiţiile bazate pe fonduri europene.
 
Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, PPP în Conturi Naţionale, funcţie de producţie, contribuţie PPP la creşterea economică.
 

  ______________________________________________________________________________________


 Parteneriatele public-private şi reflectarea lor în datoria publică a României
    
Vasile Iuga 
Country Managing Partner
PricewaterhouseCoopers România
 
Şi statul plăteşte!
Întrebarea este: cât?
Inevitabil, orice discuţie despre parteneriatele public-private (PPP) trebuie să plece de la această primă observaţie. În ciuda importanţei, aceasta  este adeseori ignorată de reprezentanţii instituţiilor publice care se angajează în astfel de proiecte. În „bunul” obicei românesc, se tratează aproape întotdeauna simptomul în locul cauzei, iar subiectul PPP-urilor nu face excepţie.  
 
În prea multe cazuri, răspunsul la întrebarea „a intra sau a nu intra într-un parteneriat public-privat” este instinctual afirmativ. Aceasta deoarece prima reacţie este aceea că partenerul privat va furniza ceea ce sectorul public nu poate (obiectul parteneriatului, resurse umane, know-how, expertiză şi, cel mai important, resurse financiare) şi va prelua majoritatea sau totalitatea riscurilor. Însă, pentru reuşita unui astfel de proiect, este nevoie de o analiză complexă pentru justificarea opţiunii şi pentru împărţirea corectă a riscurilor între cei doi parteneri, precum şi pentru a clarifica situaţia patrimonială a activului rezultat. 
 
 
______________________________________________________________________________________ 
 
 
Îndrumar privind inițierea unui proiect de parteneriat public-privat în care consiliile locale au calitatea de partener public
 
 Unitatea Centrală pentru Coordonarea 
Parteneriatului Public-Privat (UCCPPP)
  
Inițierea proiectului de PPP
 
Guvernul României, ministerele și partenerii publici, așa cum sunt definiți la art. 8 din Legea nr. 178/2010, cu modificările și completările ulterioare, inițiază proiectele de parteneriat public-privat pentru proiectarea, construcția, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreținerea și dezvoltarea lucrărilor publice de interes național (art.7 din H.G. nr.1239/201 modificată și completată din coroborată cu art.23 alin.(1) din Legea nr.178/2010 modificată și completată).
 
 
 ______________________________________________________________________________________
 
 
 
 
 
 
______________________________________________________________________________________

PENTRU ACHIZIȚIONAREA REVISTEI VĂ RUGĂM SĂ NE CONTACTAȚI LA
NR. DE TEL.: +4 0721 44 65 35 SAU LA ADRESA DE EMAIL:
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
______________________________________________________________________________________