PPP Research Center

 Revista Română de Parteneriat Public-Privat

Nr. 4 / 2012

CUPRINS:

Garanții publice locale pentru proiecte de parteneriat public-privat
de Simona Gherghina, Lector univ. dr. Facultatea de Drept, Universitatea din București

Parteneriatul public-privat în Uniunea Europeană. Studiu de caz: Polonia
de Ancuța Gianina Opre, Conferențiar univ. dr., Facultatea de Științe Juridice și Administrative, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir

Parteneriatul public-privat în sănătate
de Ion Ghizdeanu, Prof. univ. dr., Preşedinte Comisia Naţională de Prognoză, Cercetător științific, INCE, Academia Română 

Provocări în utilizarea fondurilor europene în proiectele de parteneriat public-privat
de Ruxandra Chiriță, Senior Manager - Tranzacţii, PricewaterhouseCoopers România 

Cum să transformăm Parteneriatele Public-Private într-un factor de succes - O viziune a practicienilor
de Guido Retter, Director General, S.C. RETTER Projectmanagement S.R.L.

  

 ______________________________________________________________________________________



Garanții publice locale pentru proiecte de parteneriat public-privat 

Simona Gherghina
Lector univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din Bucureşti

Rezumat:

Legislația română în materia parteneriatului public-privat consacra două proceduri de selecție a partenerului privat: procedura deschisă și dialogul competitiv. Având în vedere deficiențele de reglementare din forma inițială a legii române a parteneriatului public-privat nr. 178/2010, cu toate modificările aduse în vederea respectării principiilor europene în materia achizițiilor publice, în România se remarcă încă, la nivel de practică, rezerve în ceea ce privește recurgerea la dialog competitiv pentru selectarea partenerului privat cu care partenerul public urmează să constituie parteneriatul public-privat. Astfel, o incursiune în reglementarea, rolul și justificarea dialogului competitiv se poate dovedi de actualitate pentru doctrina și practica din România.

Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, proceduri de selecție, dialog competitiv, justificarea recurgerii de către partenerul public la procedura de selecție a dialogului competitiv.

... continuare

 ______________________________________________________________________________________


Parteneriatul Public-Privat în Uniunea Europeană. Studiu de caz: Polonia

Ancuța Gianina Opre
Conferențiar univ. dr.
Facultatea de Științe Juridice și Administrative
Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir
 
Rezumat:

Subiectul de parteneriat public privat este de actualitate în rândul celor mai dezvoltate țări UE, 80% din numărul total din contractele de PPP fiind încheiate în Marea Britanie, Franța, Germania și Spania. Oricum, in ultimii ani s-a manifestat un interes tot mai mare al țărilor care au aderat relativ recent la UE în accesarea fondurilor private atunci când bugetele publice locale nu sunt suficiente pentru finanțarea proiectelor în beneficiul comunităților locale. Astfel cum România a adoptat recent legea PPP, este mai mult decât necesară respectarea cele mai bune practici europene în domeniul parteneriatelor public-private, iar Polonia, poate fi un model în acest sens.

Cuvinte cheie: Parteneriat public-privat, PPP în Polonia, PPP în România, compararea proiectelor de PPP.
 
  
 ______________________________________________________________________________________

 
Parteneriatul public-privat în sănătate
 
Ion Ghizdeanu
Prof. univ. dr. 
Preşedinte Comisia Naţională de Prognoză
Cercetător ştiinţific, INCE, Academia Română
 
Rezumat:
 
Dezvoltarea de parteneriate publice-private în domeniul sănătăţii este extrem de actuală şi necesară, în lumina provocărilor cu care se confruntă acest sector din punct de vedere al finanţării, managementului eficient şi calităţii actului medical. Majoritatea statelor europene se confruntă cu constrângeri fiscale, care le obligă să acorde atenţie prioritizării şi restricţionării cheltuielilor publice. Criza datoriilor suverane amplifică aceste preocupări. Mai mult decât atât, multe sisteme publice de sănătate sunt puternic îndatorate, iar cheltuielile de sănătate îşi vor menţine cu siguranţă tendinţa de majorare în consens cu îmbătrânirea populaţiei. Situaţia este chiar mai gravă în România, ţară cu resurse bugetare mai mici (datorită nivelului său de dezvoltare).
 
Singura soluţie cu adevărat eficientă pentru sectorul de sănătate, ca şi în cazul altor servicii publice, o reprezintă implicarea sectorului privat, care poate oferi răspunsuri la toate punctele nevralgice, de la finanţare până la management şi o calitate sporită a actului medical. De aceea, parteneriatul public-privat a început să aibă o participare semnificativă în domeniul sănătăţii, în ţări precum: Marea Britanie, Italia și Franţa. Experienţele din aceste ţări precum şi bunele practici din domeniu – ce fac obiectul acestui articol – ar trebui să constituie o motivare suplimentară pentru iniţiative de acest gen şi în România.
 
Cuvinte cheie: parteneriat public-privat (PPP) în sectorul sănătăţii, dezvoltarea PPP şi colaborările (PPP şi PPC), contracte de servicii, contracte de management, contracte de construire, întreţinere şi contracte de echipamente, contracte hibrid, contracte de leasing, iniţiativă privată de finanţare, parteneriat public-privat instituţionalizat, parteneriatele de dezvoltare ale produsului (PDP), externalizarea serviciilor.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 Aspecte fiscale legate de derularea unor proiecte de tip Parteneriat Public-Privat
    
Ruxandra Chiriță
Senior Manager - Tranzacții
PricewaterhouseCoopers România
 
Rezumat:

Conceptul de utilizare a fondurilor europene în cadrul proiectelor de PPP este tot mai des întâlnit la nivel UE, având în vedere presiunea care se exercită în prezent asupra Statelor Membre pentru limitarea și reducerea deficitelor fiscale, dar și datorită reținerii piețelor de credit în a finanța proiecte mari cu perioade lungi de construcție – adică tocmai proiectele de tip PPP. În anumite situații se consideră ca folosirea fondurilor UE în proiecte PPP este mai eficientă întrucât implicarea partenerului privat conduce la finalizarea proiectului la timp și cu respectarea bugetului alocat, la creșterea calităţii infrastructurii construite și la utilizarea unui nivel de tarifare adecvat. 
 
Avantajul combinării PPP cu fonduri UE este important în special în cazul în care proiectul PPP nu este sustenabil dacă întregul cost al investiției ar proveni din surse private iar veniturile rezultate din surse comerciale nu sunt suficiente pentru a permite investitorilor privați sa facă un profit rezonabil. Acesta este în general cazul proiectelor mari de infrastructura (drumuri, căi ferate) în care utilizatorul final nu e dispus sau nu îşi permite să plătească tariful „comercial” (tariful care ar permite investitorului privat să îşi recupereze investiția, calculat la rata de profit tipică a domeniului respectiv). 
 
Folosirea fondurilor UE în proiectele de PPP s-ar putea dovedi dificilă datorită unui număr de obstacole de natură conceptuală (incluzând mediul politic, cunoștințe limitate despre subiect sau experienţă anterioară) şi de natură instituțională / procedurală / administrativă (ca de exemplu probleme legate de sincronizare şi de politici şi proceduri de accesare a fondurilor de la nivel naţional şi al UE). 
 
Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, PPP, fonduri UE, PPP hibrid, utilizarea fondurilor UE în proiecte de PPP.
 
 
______________________________________________________________________________________ 
 
 
Cum să transformăm Parteneriatele Public-Private într-un factor de succes
- O viziune a practicienilor -
 
Guido Retter 
Director General
S.C.  RETTER Projectmanagement  S.R.L.
  
Rezumat: 
 
Articolul următor va reflecta poziția unei societăți comerciale industriale asupra proiectelor de PPP. După o scurtă introducere referitoare la conceptul și caracteristicile proiectelor PPP și o prezentare generală a beneficiilor acestui concept, punând accentul în special pe tratarea aspectelor neincluse în bilanțul companiei acest articol explică din punctul de vedere al practicienilor care sunt factorii cheie pentru reușita unui proiect de parteneriat public-privat: (i) un cadru legal și contractual sănătos și fiabil, (ii) sprijin politic din partea întregului spectru politic precum și stabilirea unei echipe competente din partea sectorului public și (iii) o alocare a riscului echitabilă și justă care să transfere riscul acelei părți care este cea mai în măsură să îl gestioneze. 
 
Capitolul final oferă o perspectivă asupra a două mecanisme de plată diferite pentru PPP-urile din domeniul rutier, și anume regimul de taxare a accesului și schema de disponibilitate.
 
 
 ______________________________________________________________________________________
 
 
  
 
 
______________________________________________________________________________________

PENTRU ACHIZIȚIONAREA REVISTEI VĂ RUGĂM SĂ NE CONTACTAȚI LA
NR. DE TEL.: +4 0721 44 65 35 SAU LA ADRESA DE EMAIL:
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
______________________________________________________________________________________