PPP Research Center

 Revista Română de Parteneriat Public-Privat

Nr. 5 / 2013

CUPRINS:

Interviu cu domnul Dan-Coman Şova, Ministru Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine

La intersecția contractelor de investiţii publice: concesiuni sau parteneriat public-privat?
de Simona Gherghina, Lector univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

Etapa negocierii în cadrul dialogului competitiv
de Monica Amalia Rațiu, Lector univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din București 

Observaţii privind prescriptibilitatea dreptului statului de a constata creanţe bugetare rezultate din „nereguli” în gestionarea programelor PHARE - studiu de caz -
de Alexandru-Sorin Ciobanu, Lector univ. dr., Prodecan al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti

Metode de stimulare a parteneriatului public-privat folosind resurse financiare UE
de Ruxandra Chiriță, Senior Manager - Tranzacţii, PricewaterhouseCoopers România

  

 ______________________________________________________________________________________



Interviu cu domnul Dan-Coman Şova,
Ministru Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine
 

 

Domnule Ministru, de ce aţi considerat adoptarea unei noi legi a parteneriatului public-privat o prioritate pentru începutul dumneavoastră de mandat?

Se impune adoptarea unui nou act normativ în domeniul parteneriatului public-privat deoarece în temeiul legii în vigoare din anul 2010 nu a fost posibilă structurarea niciunui proiect. Prin adoptarea unei noi legi privind parteneriatul public-privat urmărim implementarea unui cadru legislativ în măsură să asigure efectiv conlucrarea sectorului public și sectorului privat pentru implementarea de proiecte având ca obiect lucrări sau servicii publice.

... continuare

 ______________________________________________________________________________________


La intersecția contractelor de investiţii publice: concesiuni sau parteneriat public-privat?

Simona Gherghina
Lector univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din Bucureşti
 
Rezumat:
 
În absenţa unei naturi juridice specifice a contractului de parteneriat public-privat, delimitarea acestuia de concesiune rămâne un exerciţiu necesar pentru identificarea procedurilor de selecţie aplicabile. Criteriile de natură economică recunoscute pentru o astfel de delimitare – sursa veniturilor proiectului şi repartizarea riscurilor – nu au influenţă asupra regimului juridic al parteneriatului public-privat, care poate integra una sau mai multe concesiuni. În acelaşi mod, utilizarea celor două criterii pentru înregistrarea contabilă şi tratamentul statistic al obligaţiilor asumate de partenerul public în cadrul unui proiect de realizare a unor investiţii publice cu finanţare privată nu va influenţa regimul juridic al contractelor încheiate în legătură cu proiectul respectiv.

Cuvinte cheie: concesiune, parteneriat public-privat, investiţii publice, finanţare.
 
  
 ______________________________________________________________________________________

 
Etapa negocierii în cadrul dialogului competitiv
 

Monica Amalia Raţiu
Lector univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din Bucureşti

 
Rezumat:
 
Prevederile Directivei nr. 18 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii (numită în continuare „Directiva 18”) au fost transpuse în legislaţia românească prin intermediul dispoziţiilor cuprinse în Ordonanța de Urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii şi anumite aspecte au fost reluate şi în cadrul Legii nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat. Deoarece Directiva 18 nu detaliază etapa negocierii din cadrul procedurii de selecţie a dialogului competitiv, statele membre cu experienţă în parteneriat public-privat, Comisia Europeană şi instituţiile financiare internaţionale au dezvoltat respectivele aspecte în ghiduri de bune practici şi note explicative.
 
O trecere în revistă a unor soluţii reflectate în doctrina de specialitate şi adoptate de practica pentru derularea cu succes a etapei de negociere poate constitui un punct de pornire pentru cristalizarea pe viitor a unei practici relevante în materie şi în România.
 
Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, proceduri de selecţie, dialog competitiv, etapa negocierii în cadrul dialogului competitiv.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 Observaţii privind prescriptibilitatea dreptului statului de a constata creanţe bugetare rezultate din „nereguli” în gestionarea programelor PHARE - studiu de caz -
    

Alexandru-Sorin Ciobanu
Lector univ. dr.
Prodecan al Facultăţii de Drept
Universitatea din Bucureşti

 
Rezumat:
 
Implementarea măsurilor PHARE, în anii ’90, a generat o serie de probleme legate de plăţile efectuate în cadrul acestora, în special în ceea ce priveşte plata taxei pe valoare adăugată sau a diferenţelor de schimb valutar, pentru diverse achiziţii de produse sau servicii. În general, astfel de probleme au fost generate, pe de o parte, de lipsa de profesionalism a autorităţilor române (care au refuzat nejustificat, în multe situaţii, rambursarea TVA) şi, pe de altă parte, de rigiditatea serviciilor Comisiei Europene, respectiv a auditorilor agreaţi de acestea.

Prezentul studiu urmăreşte să prezinte soluţii recente pronunţate, în premieră, de către instanţele de contencios administrativ române cu privire la legalitatea controalelor întreprinse de organele Ministerului Finanţelor Publice, după mai mult de 10 ani de la finalizarea programelor PHARE. Dincolo de aspectele de fond controversate legate, spre exemplu, de admisibilitatea plăţilor de TVA, este esenţial să stabilim dacă statul român are dreptul de a mai constata creanţe bugetare derivate din pretinse „nereguli” în gestionarea fondurilor europene, în ciuda scurgerii unei perioade semnificative de timp, invocând dispoziţiile unor acte normative care au intrat în vigoare mult după realizarea programelor în discuţie.

Speţele care urmează a fi prezentate sunt extrem de importante, inclusiv din perspectiva multiplelor raporturi de parteneriat public-privat finanţate în trecut prin intermediul măsurilor PHARE, mai ales că efectele acestora se regăsesc şi în prezent, dovadă fiind faptul că încă se mai află pe rolul instanţelor române numeroase litigii cu acest obiect. Ca atare, vom prezenta unele dintre primele hotărâri judecătoreşti privind dreptul statului român de a constata, în baza unor reglementări ulterioare derulării şi finalizării programelor PHARE, creanţe bugetare derivate din modul de gestionare a acestora. Aceste soluţii jurisprudenţiale, dincolo de modificările legislative survenite între timp, constituie preţioase precedente judiciare care pot fi valorificate în speţe similare.

Cuvinte cheie: fonduri europene, PHARE, proiecte de parteneriat public-privat, TVA, Ordonanța de Guvern nr. 79/2003, Hotărârea de Guvern nr. 1306/2007, creanţe bugetare, nereguli, drept de control, prescripţie, jurisprudenţă.
 
 
______________________________________________________________________________________ 
 
 
Metode de stimulare a parteneriatului public-privat folosind resurse financiare UE
 

de Ruxandra Chiriță,
Senior Manager - Tranzacții
PricewaterhouseCoopers Management Consultants

  
Rezumat: 
 

Deşi nu este o definiţie clară pentru parteneriatul public-privat şi, în anumite jurisdicţii, nu există o diferenţiere clară față de concesiune, atât PPP-urile cât şi concesiunile trebuie analizate conform „Manualului” care stabilește regulile prin care alocarea riscurilor determină modul în care o investiție făcută în parteneriat public-privat poate afecta sau nu bugetul național, cu impact direct asupra deficitului bugetar – un indicator prin care UE măsoară sănătatea economică a statelor membre.

Pentru a evita riscul ca investiția într-un proiect de tip PPP să le afecteze în mod negativ bilanțul și deficitul bugetar, ţările cu mai puțină experiență în domeniul PPP (România fiind un astfel de exemplu) au inclus în legislația națională dispoziții care să prevină sau să limiteze implicarea sectorului public în finanțarea proiectelor de tip public-privat. Însă, având în vedere că asigurarea finanțării pentru faza de construcție este probabil cea mai dificilă etapă din ciclul de viață al unui proiect PPP şi faptul că (în special după 2008) piețele financiare se tem să finanțeze proiecte de anvergură, cu perioade lungi de construcție şi împreună cu creșterea costurilor de finanțare au determinat promotorii proiectelor PPP să se bazeze din ce în ce mai mult pe garanții şi co-finanțări de stat.

În schimb, alte ţări cu experiență mai mare în finanțarea proiectelor (cum ar fi Franţa) au dezvoltat instrumente specifice pentru a susține PPP-urile (de exemplu: garanţii) în majoritatea cazurilor folosind bani din bugetul naţional. Bugetele naționale pot fi suplimentate cu fonduri UE provenite de la Comisia Europeană prin cadrul financiar al Politicii de Coeziune, care funcționează pe baza unui plan pe 7 ani. România, trebuie, de asemenea, să profite de oportunitățile apărute în urma combinării dintre finanțarea publică (fie ea de origine națională sau europeană) şi capitalul privat, pentru a-şi acoperi necesităţile de dezvoltare.

Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, PPP, concesiune, fonduri UE, instrumente financiare, PPP hibrid, utilizarea fondurilor UE în proiecte PPP, deficit și datorie publică, obligațiuni de proiect, BEI, susținere din partea sectorului public, riscuri de proiect, Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, facilitatea de Conectare a Europei.
 
... continuare

 
 ______________________________________________________________________________________
 
 
  
 
 
______________________________________________________________________________________

PENTRU ACHIZIȚIONAREA REVISTEI VĂ RUGĂM SĂ NE CONTACTAȚI LA
NR. DE TEL.: +4 0721 44 65 35 SAU LA ADRESA DE EMAIL:
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
______________________________________________________________________________________