PPP Research Center

 Revista Română de Parteneriat Public-Privat

Nr. 7 / 2013

CUPRINS:

Rezilierea contractului de parteneriat public-privat pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către partenerul privat. Posibilitatea plății unor compensații în beneficiul partenerului privat.
de Monica Amalia Rațiu, Lector univ. dr., Facultatea de Drept Universitatea din Bucureşti

Incidența normelor privind disciplina bugetară asupra parteneriatului public-privat
Simona Gherghina, Lector univ. dr., Facultatea de Drept Universitatea din Bucureşti

Evidenţierea parteneriatului public-privat în contabilitatea naţională
de Ion Ghizdeanu, Profesor univ. dr., Preşedinte Comisia Naţională de Prognoză, Cercetător ştiinţific, INCE, Academia Română 

Finanțarea proiectelor publice de anvergură – ce aduce nou Legea românească a PPP
de Ruxandra Chiriță, Director - Tranzacții PricewaterhouseCoopers România 

Contractele pentru întreţinerea şi operarea drumurilor bazate pe criterii de performanţă în contextul contractelor de concesiune/PPP
de Andreea Răducu, dr. ing., Director Departament Studii Economice şi Documentații pentru Finanţări Europene, Search Corporation

  

 ______________________________________________________________________________________



Rezilierea contractului de parteneriat public-privat pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către partenerul privat. Posibilitatea plății unor compensații în beneficiul partenerului privat.

Monica Amalia Rațiu
Lector univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din Bucureşti
 
Rezumat:
 
În procedura de elaborare și adoptare a noii legi a parteneriatului public-privat, problematica reglementării principiului plății unei compensații în beneficiul partenerului privat inclusiv în situația rezilierii contractului pentru neexecutare culpabilă a unor obligații de către partenerul privat a suscitat dezbateri aprinse. În versiunea finală a actului normativ adoptată de Senatul României a fost menținut principiul conform căruia, în caz de reziliere a contractului pentru culpa investitorului privat se are în vedere plata unei compensații conform unui mecanism care urmează să fie detaliat în normele de aplicare a legii, în funcție de anumite repere de natură economică și juridică. Având în vedere atenția acordată subiectului și controversele apărute pe marginea subiectului, se poate dovedi utilă o analiză a modului de abordare a problematicii compensării investitorului privat chiar și în ipoteza rezilierii contractului de parteneriat publicprivat din culpa acestuia astfel cum este reflectată în doctrina și bunele practici în materie. Deși pare justificat, la o primă privire, ca în astfel de situații partenerul public să preia activul realizat în starea în care se află și să sancționeze partenerul privat în modul cel mai drastic pentru ajungerea în situație de neexecutare gravă a contractului, în doctrina și ghidurile de bune practici lucrurile sunt nuanțate.

Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, rezilierea contractului de parteneriat public-privat pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către partenerul privat, compensație, despăgubire.
 
... continuare

 ______________________________________________________________________________________


Incidența normelor privind disciplina bugetară asupra parteneriatului public-privat

Simona Gherghina
Lector univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din București
 
Rezumat:
 
Includerea în reglementările generale aplicabile administrării fondurilor publice a unor norme imperative restrictive, care au ca scop limitarea și monitorizarea cheltuielilor publice în condițiile crizei prelungite pe care o traversează bugetele publice, este în măsură să aibă un impact semnificativ asupra încheierii și derulării contractelor de parteneriat public-privat. Modalități de finanțare privată a investițiilor publice, contractele de parteneriat public-privat sunt definite de noua reglementare ca fiind contracte în care cel puțin jumătate din veniturile proiectului sunt generate din plăți realizate de către partenerul public. În aceste condiții, aplicarea restricțiilor generale menite să asigure disciplina bugetară poate avea, pe lângă efectele pozitive asupra administrării fondurilor publice, și un efect negativ imediat asupra utilizării parteneriatului public-privat. Modalitatea efectivă de evitare a unui astfel de efect negativ care poate descuraja utilizarea parteneriatului public-privat o reprezintă stabilirea unor exceptări exprese de la aplicarea acestor restricții.

Totuşi asumarea unor riscuri de către autorităţile publice, garanţiile guvernamentale acordate se pot reflecta în indicatorii macroeconomici de stabilitate. De asemenea, chiar îndatorarea privată pentru proiectele investiţionale, inclusiv cele realizate prin parteneriatul public - privat reprezintă o componentă a sistemului de indicatori de monitorizare a dezechilibrelor macroeconomice. Articolul îşi propune să detalieze principalele interferențe între parteneriatul public-privat şi stabilitatea macroeconomică, astfel încât avantajele acestei modalități de multiplicare investiţională să nu fie limitate de cerinţele noii guvernanţe economice europene.

Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, investiții publice, finanțare, fonduri publice.
 
  
 ______________________________________________________________________________________

 
Evidenţierea parteneriatului public-privat în contabilitatea naţională
 

Ion Ghizdeanu
Profesor univ. dr.
Preşedinte Comisia Naţională de Prognoză
Cercetător ştiinţific, INCE, Academia Română

 
Rezumat:
 
Contabilitatea națională, ca instrument statistic de evidențiere globală a activității economico-financiară dintr-o economie, a evoluat permanent încercând să surprindă cât mai bine complexitatea fenomenologică a proceselor economice naționale. Prin perfecționări succesive, Sistemul Conturilor Naționale (SCN) a devenit un sistem statistic universal. Revizuirea sa cade în sarcina Comisiei de Statistică a ONU. Ceea ce este specific, este faptul că Uniunea Europeană, prin Eurostat, începând cu anul 1970, și-a construit propriul sistem de conturi naţionale, derivat din cel universal. În acest moment statistica internaţională şi statistica europeană se află în etapa implementării unei noi versiuni a sistemului conturilor naţionale, „Sistemul Conturilor Naţionale – ediția 2008 (SCN 2008)” şi respectiv „Sistemul European de Conturi – ediția 2010 (SEC 2010)”. Precedenta versiune europeană, SEC 1995, bazată pe versiunea din 1993 a Sistemului Conturilor Naţionale realizată de Comisia de Statistică a ONU, a reprezentat versiunea care a dezvoltat componenta conturilor financiare precum şi pe cea a conturilor de patrimoniu. Totuşi, procesele investiţionale complexe de genul parteneriatului public-privat nu au fost tratate de o manieră care să satisfacă cerinţele noii guvernanţe economice europene. Rezolvarea o aduce noul Sistem European de Conturi (SEC 2010). Ca urmare, acest articol îşi propune să prezinte, pe de o parte, modul de tratare a parteneriatului publicprivat în SEC 2010, iar pe de altă parte, cerinţele Eurostat de tratare statistică a parteneriatului publicprivat reglementate anterior versiunii SEC 2010, dar care rămân de actualitate, pentru că ele completează prevederile din SEC 2010.
 
Cuvinte cheie: principiile pentru regimul statistic al PPP; Parteneriatul public-privat – diferenţe între SEC 95 şi SEC 2010, categorii de tranzacţii pentru PPP, modalitatea de evidențiere macroeconomică a PPPurilor.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 Finanțarea proiectelor publice de anvergură – ce aduce nou Legea românească a PPP
    

Ruxandra Chiriță, Director - Tranzacții
PricewaterhouseCoopers România

 
Rezumat:
 
Guvernul a inițiat la începutul anului 2013 un demers pentru adoptarea unei noi legi privind parteneriatul public-privat (PPP), care să înlocuiască Legea nr. 178/2010 criticată de investitori și finanțatori pentru mai multe deficiențe, principala fiind aceea că nu permitea finanțarea proiectelor de PPP într-o manieră care să răspundă așteptărilor acestora. Proiectul de Lege a fost dezbătut public și împreună cu instituțiile financiare internaționale, Centrul European de Expertiză în PPP (EPEC), Comisia Europeană, aflându-se la momentul redactării acestui articol în dezbaterea Parlamentului. Propunerea de lege reglementează posibilitatea utilizării fondurilor publice în finanțarea investiției iar modalitățile prin care partenerul public poate contribui la aceasta sunt diverse. Contribuția partenerului public este supusă rigorilor ajutorului de stat, regulilor privind utilizarea fondurilor publice și limitelor de încadrare în deficit și datorie publică. În ceea ce privește finanțarea operării, veniturile societății de proiect pot proveni atât din tarifele colectate de la utilizatorii bunului sau serviciului public, cât și din plăți efectuate de partenerul public ca beneficiar primar al serviciilor prestate de societatea de proiect. Se prevede și angajarea formală a partenerului public, obligațiile acestuia fiind incluse în bugetele publice corespunzătoare. Aprobarea proiectului de lege a PPP va fi primul pas important în stabilirea României ca participant pe piața proiectelor de PPP, care devine din ce în ce mai sofisticată în mecanismele de finanțare ale proiectelor de PPP, odată cu intrarea unor noi tipuri de investitori și finanțatori.
Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, PPP, fonduri UE, fonduri de investiții, Fondul Marguerite, Banca Europeană de Investiții, BEI, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, BERD, plăți de disponibilitate, EPEC.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 Contractele pentru întreţinerea şi operarea drumurilor bazate pe criterii de performanţă în contextul contractelor de concesiune/PPP
    

Andreea Răducu, dr. ing.
Director Departament Studii Economice şi
Documentații pentru Finanţări Europene
Search Corporation

 
Rezumat:
 
Modalitatea de realizare a întreținerii drumurilor a evoluat progresiv. Din punct de vedere istoric, administraţiile de drumuri au trecut de la lucrul cu personalul propriu la contractele de întreţinere pe criterii de performanţă. Multe ţări se îndreaptă acum spre utilizarea contractelor de întreţinere bazate pe criterii de performanţă, o abordare care s-a dezvoltat rapid în ultima decadă în sectorul drumurilor. Lucrarea prezintă caracteristicile acestui tip de contracte, precum şi câteva din avantajele tehnice ale realizării lucrărilor de drumuri în sistem de parteneriat public-privat.
Cuvinte cheie: contracte bazate pe criterii de performanţă, criterii de performanţă, indicatori de performanţă, nivele de serviciu, concesiune, parteneriat public-privat.
 
 
 
 
 
 
______________________________________________________________________________________

PENTRU ACHIZIȚIONAREA REVISTEI VĂ RUGĂM SĂ NE CONTACTAȚI LA
NR. DE TEL.: +4 0721 44 65 35 SAU LA ADRESA DE EMAIL:
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
______________________________________________________________________________________