PPP Research Center

 Revista Română de Parteneriat Public-Privat

Nr. 8 / 2013

CUPRINS:

Rolul contractelor de concesiune în structurarea unui parteneriat public-privat
de Simona Gherghina, Lector univ. dr., Facultatea de Drept Universitatea din Bucureşti

Implicaţiile taxei pe valoarea adăugată asupra transferului de bunuri către partenerul public la încetarea contractului de parteneriat public-privat
de Marilena Ene, LLM, Avocat, Baroul Bucureşti

Finanțarea infrastructurii de transport în Europa: evoluții post - 2008
de Ruxandra Chiriță, Director - Tranzacții PricewaterhouseCoopers România  

Deschiderea drumului pentru asigurarea finanţării PPP în România prin pieţele de capital
de Laura Busato, Șef Departament Consultanță Credit și Rating, Erste Group Bank 

Înlocuirea partenerului privat în contractul de parteneriat public-privat
de Monica Amalia Rațiu, Lector univ. dr., Facultatea de Drept Universitatea din Bucureşti

  

 ______________________________________________________________________________________



Rolul contractelor de concesiune în structurarea unui parteneriat public-privat

Simona Gherghina
Lector univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din Bucureşti
 
Rezumat:
 
Diferențele de natură economică dintre contractele de concesiune și cele de parteneriat public-privat, stabilite în principal din perspectiva sursei veniturilor, sunt analizate din punct de vedere juridic. Este argumentată ideea că în marea lor majoritate contractele prin care se poate realiza finanțarea privată a investițiilor publice, respectiv contractele de concesiune, contractele de parteneriat public-privat și contractele de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice, vor include de regulă în structura lor unul sau mai multe tipuri de concesiune. Preluarea unor tipuri de contracte consacrate în alte sisteme de drept nu a îndepărtat însă și nici nu a diminuat importanța reglementărilor preexistente referitoare la concesiune, astfel încât adaptarea noilor „modele” la sistemul juridic românesc s-a făcut prin înglobarea conceptelor juridice tradiționale legate de concesiune.

Cuvinte cheie: concesiune, parteneriat public-privat, riscuri, investiții publice.
 
... continuare

 ______________________________________________________________________________________


Implicaţiile taxei pe valoarea adăugată asupra transferului de bunuri către partenerul public la încetarea contractului de parteneriat public-privat

Marilena Ene
LLM
Avocat
Baroul Bucureşti
 
Rezumat:
 
În contractul de parteneriat public-privat există obligaţia includerii unei prevederi referitoare la categoriile de bunuri realizate sau dobândite pe parcursul executării contractului care se transferă către partenerul public la încetarea contractului. Din punct de vedere al dreptului civil acest transfer nu suscită discuţii deosebite întrucât contractul este legea părţilor, care pot dispune, evident în limitele legale, cu privire la bunurile respective. Din punct de vedere fiscal situaţia este diferită întrucât reglementările naţionale şi europene obligă persoanele impozabile să achite anumite impozite în cazul transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri. În cuprinsul articolului este inclusă o analiză succintă a implicațiilor fiscale, mai precis a taxei pe valoarea adăugată, asupra transferului de bunuri la încetarea contractului de PPP de la societatea de proiect sau partenerul privat către partenerul public.

Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, taxa pe valoarea adăugată, societatea de proiect, partenerul public, partener privat, livrare de bunuri, persoană impozabilă.
 
  
 ______________________________________________________________________________________

 
Finanțarea infrastructurii de transport în Europa: evoluții post - 2008
 

Ruxandra Chiriță
Director - Tranzacţii
PricewaterhouseCoopers România

 
Rezumat:
 
Ca urmare a crizei financiare din 2008, cel puțin în Europa, a devenit clar că marile proiecte de infrastructură nu mai pot fi finanțate exclusiv din surse exclusiv publice sau private, ci mai degrabă printr-o combinare echilibrată a acestor două surse, întrucât sectorul public se află sub o presiune crescută de a-și reduce cheltuielile, în timp ce sectorul privat nu mai este dispus sa îşi asume în întregime riscul construcției. Metodele de finanțare ale marilor proiecte publice de investiții care necesită cheltuieli masive de capital, au devenit tot mai sofisticate pe parcursul anilor, pe măsură ce au apărut noi categorii de investitori ca fonduri de pensii, companii de asigurări, care sunt în căutarea unor investiții pe termen lung cu un randament rezonabil, care să contrabalanseze portofoliul lor de investiții pe termen scurt și plasamentele în titluri de stat.

De asemenea, fondurile specializate de investiții au devenit mai active, arătându-și disponibilitatea de a deveni acționari în companiile de proiect, asumându-și astfel riscul de construcție împreună cu investitorii strategici și astfel crescând nivelul de încredere al creditorilor comerciali. Cu puține excepții (UK, Germania, Franța, Benelux) Europa continuă să se bazeze în mare măsură pe finanţarea bancară pentru proiectele de infrastructură (spre deosebire de finanțarea non-bancară i.e. obligațiuni de proiect).

Europa Centrală şi de Est (CEE) a evoluat timid, cea mai activă țară fiind Polonia (6 proiecte au fost finalizate financiar în perioada analizată) în domeniul feroviar (stații de cale ferată), drumuri, porturi, parcări. Sectorul rutier a concentrat cele mai multe tranzacții finalizate în perioada 2008-2013 poate și pentru faptul că aici investitorii și finanțatorii se simt cel mai confortabil, fiind și domeniul pe care sectorul public este cel mai înclinat să îl susţină datorită impactului său imediat. Deși PPP-ul poate să nu fie o soluție pentru toate proiectele de infrastructură, el oferă totuși o varietate de modalități de finanțare pentru aceste proiecte cu condiția ca tranzacția să fie structurată şi dimensionată corespunzător, să existe stabilitate politică şi legislativă precum şi un angajament pe termen lung al autorităţilor publice.
 
Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, PPP, fonduri UE, fonduri de investiții, Fondul Marguerite, Banca Europeană de Investiții, BEI, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, BERD, plăți de disponibilitate, EPEC.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 Deschiderea drumului pentru asigurarea finanţării PPP în România prin pieţele de capital
    

Laura Busato
Șef Departament Consultanță Credit și Rating
Erste Group Bank

 
Rezumat:
 
Finanţarea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP) constituie una dintre cele mai mari provocări într-un astfel de proiect atât pentru partenerul public cât şi pentru partenerul privat. Cunoașterea elementelor de bază privind creditarea şi pieţele de capital precum şi rolul consilierului de credit şi rating într-un PPP poate asigura partenerului public din România succesul unui astfel de proiect. În cuprinsul articolului sunt prezentate succint principiile de bază privind finanţarea unui proiect PPP de care trebuie să țină cont partenerii publici, persoanele implicate în realizarea cadrului PPP, inclusiv consultanții, atunci când realizează cadrul PPP, pornind de la din cele mai bune practici provenite de la experienţa jurisdicțiilor PPP avansate dar oferind şi elemente specifice unei jurisdicţii emergente.

Cuvinte cheie: finanţarea PPP, piața de capital, rating de ţară, plafonul de rating, îmbunătăţirea ratingului, mecanisme internaţionale de susținere, parteneriat public-privat, factori de stimulare a creditării, cadrul PPP, consilier rating şi credit.
 
 
  ______________________________________________________________________________________


 Înlocuirea partenerului privat în contractul de parteneriat public-privat
    

Monica Amalia Rațiu
Lector univ. dr.
Facultatea de Drept
Universitatea din București

 
Rezumat:
 
Posibilitatea înlocuirii partenerului privat pe parcursul executării unui proiect de investiții publice este o circumstanță care derivă, în principal, din preocuparea finanțatorilor proiectului de a recupera creditele acordate și beneficiile preconizate. Contractele de parteneriat public-privat sunt caracterizate, între altele, de durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale (care să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil) și de finanțarea proiectului în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice. Această particularitate are drept rezultat prezența instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare ca finanțatori ai contractelor.

Or, perspectiva, fie și teoretică, ca finanțatorii să se confrunte cu încetarea contractului de parteneriat public-privat anterior restituirii creditului și costurilor legate de credit, a determinat dezvoltarea unor mecanisme specifice, între care înlocuirea partenerului privat inițial și continuarea contractului cu un alt cocontractant. Pe de altă parte, încetarea înainte de termen a contractului public finanțat din resurse private va atrage, de regulă, obligarea partenerului public la plata unor compensații a căror includere în bugetele publice reprezintă o reală problemă. Astfel, necesitatea evitării încetării contractului de parteneriat public-privat înainte de termen a devenit evidentă pentru toate părțile implicate în realizarea proiectului.

Desigur, în statele membre ale Uniunii Europene, un astfel de mecanism juridic se impune analizat prin raportare la rigorile legate de modificarea contractelor publice astfel cum sunt reflectate în legislația Uniunii și în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Cuvinte cheie: parteneriat public-privat, finanțatori, creditori, contracte directe cu creditorii, încetarea contractului de parteneriat public-privat înainte de termen, drept de remediere, drept de intervenție, rezilierea contractului de parteneriat public-privat pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către partenerul privat, înlocuirea partenerului privat, modificarea contractului public.
 
 
 
 
 
 
______________________________________________________________________________________

PENTRU ACHIZIȚIONAREA REVISTEI VĂ RUGĂM SĂ NE CONTACTAȚI LA
NR. DE TEL.: +4 0721 44 65 35 SAU LA ADRESA DE EMAIL:
This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
______________________________________________________________________________________